... ia sa vedem cum suntem si vorbim noi cei de toate zilele.
Intru cu strangere de inima in oficiul postal de cartier si ma asez disciplinat la coada unde se dau plicuri si timbre. Spun cu strangere de inima pentru ca in institutia asta totul se misca cu incetinitorul si nu-s de vina angajatii ci birocratia fara de sfarsit. Ca sa trimiti ceva printr-un curier rapid de exemplu, nu trebuie decat sa dai un telefon si vine intr-un timp relativ scurt un sofer acasa sau la firma, completeaza el documentul de transport (AWB) si cam asta este tot - ia obiectul si dispare in pas alergator. La posta, omul de dincolo de ghiseu trebuie sa faca o multime de operatii manuale pe langa cele executate in computer, trebuie sa mai si scrie in nu stiu cate locuri, sa caute in hartoage. Dar nu despre asta vroiam sa scriu acum.
Intru asadar in oficiu si ma asez la coada. In fata mea un pensionar agitat pe o problema de pensie evident, cere ceva lamuriri pe un ton ceva mai ferm. Functionara postei bombane si ea ceva nemultumiri personale si in momentul in care conflictul era pe cale sa ia in stapanire situatia, aparu sefa oficiului si tuna de la adapostul geamului securit si al functiei:
- Unde nu este ordine, e dezordine, asa sa stiti domnule!
Nu stiu daca domnul cu pricina a constientizat aceasta intelepciune relevata dar in jur se aud chicotelile unor liceeni care se pare ca simpatizeaza cu logica.
Dau plicul doamnei functionare si ma asigur ca-mi va da sa ling personal timbrele pentru ca "buretiera" tocmai a disparut. Dar nu inteleg de ce trebuie sa fac eu CLIENTUL operatia asta...
Noroc ca nu am decat un plic si doua tinbre. Daca ma trimitea seful cu toata corespondenta, ma intoxicam de la lipici, ca sigur nu e ecologic. Asta este - azi am avut noroc ca daca ai noroc nu ai ghinion, nu...?
vineri, 19 octombrie 2007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
